Parmigiano Reggiano DOP 120 de luni (10 ani - Ediție limitată)

Pur și simplu, o legendă. Și, asemenea tuturor legendelor, Parmigiano Reggiano are o istorie în care adevărul și mitul se împletesc firesc.

Este o brânză cu origini foarte vechi, preparată în același fel cel puțin din Evul Mediu. Este descrisă în scrierile marilor poeți italieni din secolul al 14-lea. Giovanni Boccaccio a pomenit-o în cea mai cunoscută operă a sa, Decameronul, în care își imaginează „un munte de Parmigiano Reggiano ras, în vârful căruia se aflau oameni care nu făceau altceva decât să pregătească maccheroni și ravioli, să le fiarbă în supă de clapon și apoi să le rostogolească la vale, astfel încât cine prindea mai mult avea mai mult”.

Bucătari, gurmanzi și intelectuali au vorbit despre ea. Adevărate declarații de dragoste se regăsesc de-a lungul timpului, până în secolul al douăzecilea. De exemplu, scriitorul Giovannino Guareschi pare să fi înțeles totul, nu doar despre Parmigiano Reggiano, ci și despre ținutul nostru: „Dacă privești textura brânzei Parmigiano Reggiano printr-o lupă foarte puternică, descoperi că nu este doar o masă neschimbată de granule unite într-o brânză, ci o panoramă. Este o fotografie aeriană a Emiliei, făcută de la o înălțime apropiată de cea a Tatălui Ceresc”.

Procesul de maturare este esențial, deoarece atunci Parmigiano Reggiano își schimbă caracterul și se transformă în acea brânză unică, râvnită în întreaga lume. Perioada minimă de maturare este de 12 luni, dar noi comercializăm selecții maturate 18, 24 și 36 de luni.
La 18 luni, Parmigiano Reggiano emană arome tinerești, cu nuanțe de fructe proaspete, iarbă, flori și lapte.
După 24 de luni, aromele sale se intensifică și ating un echilibru perfect între dulce și sărat; textura mai sfărâmicioasă pune în evidență granulația caracteristică a brânzei.
La 36 de luni și după această perioadă, textura sfărâmicioasă se accentuează și mai mult, fiind însoțită de arome mai condimentate, în care notele de fructe proaspete lasă loc unor nuanțe mai intense de fructe uscate.
La 48 de luni, uimește prin gustul său și prin textura sfărâmicioasă și granulară. Se topește în gură; este savuroasă, uneori cu arome care amintesc de fructe uscate și un gust final de nuci, iar cei care o gustă nu pot decât să o aprecieze. Pasta este galben-pai și compactă, cu numeroase granule de tirozină.
La 60 de luni, devine și mai sfărâmicioasă, având o pastă de culoarea chihlimbarului, granulară și mineralizată. Gustul este puternic și foarte intens, dar niciodată picant (așa cum se întâmplă cu alte brânzeturi foarte maturate). Aromele tipice perioadelor mai scurte de maturare (lapte, iaurt și fân) lasă loc unor note mult mai complexe și pronunțate, lemnoase, afumate, condimentate și citrice.
La 120 de luni, culoarea este de chihlimbar, textura este uscată, extrem de sfărâmicioasă, cu note de coajă de brânză, condimente, piele, fructe uscate, tutun și un gust de intensitate medie; în combinație cu un vin fortificat, reușește să restabilească perfect echilibrul gustativ.